Warning: foreach() argument must be of type array|object, string given in /home2/stiriprahovene/public_html/wp-content/themes/barta/inc/modules/rt-post-ticker.php on line 24

Sistemul sanitar românesc, între incendiul de la Colectiv şi pandemia de coronavirus

sistemul-sanitar-romanesc,-intre-incendiul-de-la-colectiv-si-pandemia-de-coronavirus

Rodica Paraschiv
Deputat PSD Prahova

Deși omul este puternic și crede că stăpânește planeta, hazardul joacă un rol important în viața fiecăruia dintre noi. De la o clipă la alta, soarta ţi se poate schimba, fără să ai posibilitatea să te aperi.
În urmă cu cinci ani, o tragedie a zguduit țara. 65 de tineri au decedat în urma unui incendiu care a cuprins Clubul Colectiv din Capitală. Dincolo de tragedia vieţilor curmate brusc şi de drama familiilor victimelor, au fost reacţiile politicianiste şi oportuniste, care au condus la creşteri sau scăderi ale imaginii unor persoane, în plan public.
Pe bună dreptate, s-a creat un val de emoție care, apoi, s-a transformat într-o vânătoare de vinovați, direcți sau indirecți. Au fost acuzate instituții ale statului, autorități publice locale, societăți comerciale, sistemul de sănătate.
Unii s-au urcat pe valul de indignare publică, cu declarații contra guvernului, alții au folosit comunicarea online pentru a renunța la funcții, însă, dincolo de toate acestea, au rămas familii îndoliate, oameni cu sechele fizice și psihice și răbufniri de ură în societate.
Întotdeauna acționăm emoțional, iar după Colectiv au apărut restricții legislative care nu puteau fi puse în aplicare, în teren, deoarece multe instituții sau societăți comerciale nu ar mai fi putut funcționa.
După cinci ani de la tragedie, ne aflăm tot într-o situație de criză sanitară, din cu totul altă perspectivă – aceea a pandemiei SARS Cov-2. Din nou, sunt în centrul atenției autoritățile de sănătate publică. La începutul epidemiei din România, un ministru și-a anunțat demisia tot pe o rețea de socializare, iar lucrurile nu s-au schimbat prea mult de atunci. Ceea ce demonstrează că un singur om nu înseamnă foarte mult în rezolvarea unei situații de amploare, cum este starea precară în care s-a aflat și se află în continuare sistemul sanitar românesc.
În 2010, guvernanții au considerat că autoritățile publice locale sunt cele care trebuie să preia în administrare spitalele. Multe dintre acestea au dispărut între timp, pentru că nu existau posibilități financiare de susținere a funcționării acestora. Rezultatele măsurilor respective se văd astăzi, când autoritățile publice locale care au reușit să susțină din fondurile proprii funcționarea unităților medicale cu paturi sunt arătate cu degetul chiar de către reprezentanții Ministerului Sănătății.
Poate că acele spitale care au fost desființate în 2011 ar fi avut avut capacitatea să asigure, astăzi, în pandemie, locurile necesare pentru bolnavii cronici, care nu mai au unde să fie internați.
Ce vină au oamenii pentru lipsurile din sistemul sanitar?
De ce specialiștii din Sănătate, indiferent de convingeri sau afinități politice, nu se pot așeza la aceeași masă pentru a găsi soluții care să poată fi puse în aplicare în aceste momente de criză?
Este foarte clară necesitatea unui Pact pentru Sănătate, pe care toate partidele să și-l asume ferm. Suntem în pragul unui dezastru sanitar, care ne afectează pe toți în egală măsură.
Domnule președinte Klaus Iohannis, măcar acum, în al doisprezecelea ceas, chemați partidele la consultări pentru sănătatea românilor!

administrator

Related Articles

Lasă un răspuns