• Prin intermediul telefonului mobil, turiștii vor deveni propriul lor ghid
Nicoleta Dumitrescu
Potrivit lui Constantin Iulian Tănașcu, președintele ONG-ului cultural ”Călător prin România”, proiectul de digitalizare a turismului din România a ”pătruns’’ în județul Prahova anul trecut, când a fost încheiat primul parteneriat, cu Primăria Câmpina. Din păcate, potrivit acestuia, din cauza unor amânări și neînțelegeri, parteneriatul inițiat nu a mai continuat, iar colaborarea dintre cele două părți s-a sistat. Ulterior au fost purtate discuții cu reprezentanții altor primării din județ, respectiv din Breaza și Bușteni, fiind încheiate și parteneriate în acest sens. La Breaza, de pildă, autoritățile locale de aici s-au arătat foarte deschise, prin intermediul reprezentanților Centrului Național de Informare și Promovare Turistică din această localitate reușindu-se și punerea la punct a strategiei ce vizează montarea plăcuțelor turistice. Astfel, au fost deja montate plăcuțe turistice de informare la următoarele obiective: Casa Duiculescu, Fagul Prințesei din Pădurea Cheia Proviței, Biserica ”Sfântul Nicolae”, Casa Lelia Teodorescu, Monumentul celor Trei Regi, Casa cu prăvălie Alexandru Bondoc, în curs de montare fiind la Biserica ”Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”, Biserica ”Sf. Gheorghe”, Biserica ”Sf. Mina”, Biserica ”Sf. Proroc Ilie Tesviteanul”, Biserica ”Adormirea Maicii Domnului’’, Casa Virgil Neagoe , Casa Eugenia Nanu, Poiana Mare a Lazului, Liziera de pini, Biserica ”Schimbarea la Față’’, Monumentele eroilor de la Gura Beliei, Tripticele ”Cinstiți memoria înaintașilor’’, Monumentul Eroilor din zona Breaza de Jos, Poarta Breaza, Casa Generalului Ceaușu, Casa Ion Manolescu, Dealul cu Trovanți, Monumentul Eroilor din zona Valea Târsei, Parcul Brâncoveanu, Crucea de pe Gurga. În cazul plăcuțelor deja montate, interlocutorul nostru ne-a precizat faptul că toate sunt cu cod Q.R. și sunt prezente pe website, iar în cazul plăcuțelor care sunt în curs de montare, în cursul lunii ianuarie a.c., s-a ales varianta realizării unor stâlpișori care vor fi montați lângă respectivele obiective, întrucât mare parte dintre acestea sunt monumente 
istorice. ”Proiectul este dezvoltat în mai multe regiuni din ţară şi constă în două componente: o platformă și plăcuţe de informare turistică. Platforma a fost dezvoltată de către noi şi are în prim-plan România şi ce are ea de oferit – gastronomie, port-popular, obiective turistice, monumente istorice – şi unităţi de cazare înregistrate la Direcţia de Turism, care sunt verificate de către noi, şi poate să fie accesată la adresa www.travellerinromania.com. Cu alte cuvinte, platforma poate să fie o veritabilă carte de bucate pentru fiecare judeţ din România, o garderobă a trecutului pentru generaţiile viitoare, o platformă de booking pentru turişti şi un veritabil ghid turistic. Toate acestea sunt la dispoziţia turistului, prin telefonul mobil. Mai mult decât atât, platforma este tradusă în cinci limbi – Română, Engleză, Franceză, Spaniolă şi Chineză – şi urmează să mai fie tradusă în Germană, Arabă şi Rusă. În ceea ce priveşte plăcuţele de informare turistică, acestea au fost realizate în funcţie de cerinţele incluse în cadrul Legii 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu menţiunea că noi adăugăm un element nou, un cod Q.R. Deoarece este important ca în cadrul proiectului să includem atât 
monumentele istorice, cât şi obiectivele turistice, ne-am hotărât ca acestea din urmă să aibă o marcare aproximativ asemănătoare, fără codul LMI şi semnul distinct. În locul acestuia, pentru zona Munteniei, am hotărât să realizăm o simbolistică foarte apropiată de însemnul Munteniei de pe stema României. De specificat că pentru obiectivele turistice, cele fără cod LMI din toată ţara, am reinterpretat elementele de pe stema României: Muntenia – vulturul, Banat – leul, Transilvania – vulturul cu turnuri, Moldova – bourul, Dobrogea – peştii etc. Procesul de aflare a informațiilor despre obiectivul vizitat este simplu. Turistul vine lângă plăcuţa de informare turistică montată de către noi în proximitatea monumentelor istorice sau a obiectivelor turistice, scoate telefonul şi scanează codul Q.R. În decurs de 2 secunde este transferat pe platformă, acolo unde se află monumentul istoric sau obiectivul turistic, selectează limba în care doreşte să citească şi porneşte în explorarea istoriei şi a legendelor locului respectiv. Practic, turistul devine propriul său ghid turistic”, ne-a menționat președintele ONG-ului cultural ”Călător prin România”.
Un alt parteneriat încheiat de curând este cu Primăria Bușteni. Reprezentanții ONG-ului menționat deja s-au apucat să se documenteze despre această zonă, au identificat monumentele istorice, obiectivele turistice, legendele și istoria orașului, pe lista obiectivelor care vor fi montate plăcuțe turistice fiind trecute: Centrul cultural Aurel Stroe, Casa Alexandru Popescu, Casa de Odihnă a Preoților, Casa Gheorghe Țițeica, Vila Borneanu, în care acum funcționează o grădiniță, Casa-muzeu ”Cezar Petrescu’’, Vila Leonida, Ansamblul Fabricii de Hârtie, Halele de producție – atelierele mecanice, Casele de serviciu din incinta fabricii, Blocurile muncitorești, Vila Aura Buzescu, Castelul Cantacuzino, Parcul Dendrologic Cantacuzino, Mănăstirea Caraiman, Biserica Domnească, Mănăstirea Sfânta Treime, Cascada Urlătoarea, Sfinxul și Babele, Statuia lui Nicolae Bălcescu (sculptor Ion Lucian Murnu), Monumentul Ultima Grenadă, Peștera Ialomiței, Mănăstirea Ialomiței.
